Liderul unei organizatii maghiare autonomiste din Tinutul Secuiesc a reclamat un jurnalist roman pentru discriminare

Un jurnalist independent a fost reclamat la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii de catre liderul unei organizatii autonomiste maghiare inclusiv din cauza comentariilor publicate de cititori pe site-ul sau.

Árus Zsolt István, președintele Consiliului Secuiesc al Scaunului Gheorgheni, „o organizație care militează ca regiunea tradițională ținutul secuiesc să dobândească statutul de unitate administrativă în cadrul României”, l-a reclamat pe jurnalistul Dan Tanasa la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acuzand un „un comportament discriminativ fatã de comunitatea maghiarã din tarã”. In plus, Árus Zsolt István, fost consilier județean si un apropiat al primarului UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, crede ca Tanasa trebuie sa raspunda legal pentru comentariile lasate de cititori pe blogul sau.

loading...

Publicam sesizarea integrala depusa de Árus Zsolt István la CNCD impotriva jurnalistului Dan Tanasa. Sublinierile ne apartin.

„Cãtre,

Consiliul National pentru Combaterea Discriminãrii

Subsemnatul Árus Zsolt István, cu domiciliul în …, CI seria HR nr. …, CNP …, având adresã email: …, vã înaintez prezenta sesizare, cu rugãmintea sã cercetati cazul si sã luati mãsurile legale care se impun.

Obiectul prezentei sesizãri îl constituie faptul cã Dan Tãnasã, având domiciliul în …, adresã email: …, are în mod direct un comportament discriminativ fatã de comunitatea maghiarã din tarã din care fac parte si eu personal, respectiv faciliteazã pentru altii exprimarea de mesaje discriminative, degradante si hãrtuitoare, toate acestea pe blogul sãu personal, accesibil la adresa: www.dantanasa.ro. Criteriul de discriminare sesizat de mine este cel pe bazã de apartenentã la o comunitate etnicã.

În fapt:

1. Începând cu anul 2008, persoana reclamatã de mine se erijeazã în aparãtorul drepturilor românilor din Tinutul Secuiesc, dar de fapt discrimineazã, respectiv incitã la urã si discriminare împotriva membrilor comunitãtii etnice maghiare din tarã, face demersuri pe lângã diferire institutii pentru a restrânge drepturile legale ale acestora, instigã împotriva acelor persoane publice si institutii care respectã aceste derepturi.

2. Conform datelor RoTLD (http://rotld.ro/) tot în acel an a fost înregistrat domeniul dantanasa.ro, unde si-a lansat un blog personal, în cadrul cãruia face acelasi lucru: instigã si seamãnã urã, respectiv oferã posibilitate altora sã facã acest lucru. Din ratiuni de timp si spatiu dau aici numai câteva exemple recente:

2.1. În data de 19 februarie 2017 a preluat o stire apãrutã pe un site de stiri din Satu Mare despre inaugurarea unui punct de trecere a frontierei. Din stirea originalã rezultã clar, cã co-organizatorii (pentru cã evenimentul a fost organizat de cele douã comune între care s-a deschis trecerea) din partea comunei Lazuri nu au adus la eveniment steagul României, dar primarul a dat imediat dispozitie sã fie adus unul, dupã ce a fost atentionat de cãtre prefectul judetului. Era vorba în mod evident de o scãpare si nimic intentionat, asa cum reiese din reactia primarului si din faptul cã în rest s-a respectat protocolul, fiind intonate imnurile ambelor state.
Cu toate acestea persoana reclamatã se foloseste de aceastã întâmplare pentru a-si etala sentimentele sale adverse fatã de un primar care face parte din comunitatea maghiarã, respectiv fatã de partidul care reprezintã aceastã comunitate în parlament, afirmând fãrã vreun temei cã primarul a refuzat sã aducã la eveniment steagul României utând cã este plãtit de statul Român (afirmatie evident gresitã, primarul este plãtit din fondurile locale), respectiv cã în schimb nu a uitat sã aducã steagul secuiesc, “simbol al separatismului maghiar”. Aceastã din urmã afirmatie este iarãsi falsã, pentru cã pe poza alãturatã se vede cât se poate de clar, cã steagul secuiesc a fost adus de co-organizatorii maghiari, împreunã cu drapelul Ungariei. În concluzie proprietarul blogului a fãcut afirmatii negative si neadevãrate despre primarul comunei Lazuri numai din cauza cã acesta apartine comunitãtii etnice maghiare.
Problema însã nu se rezumã doar la atât, pentru cã dupã postare apare o serie lungã de comentarii, de genul:
– Este strigator la cer! Pentru acesti nemernici, chiar nu exista legi ? Sper ca acest guvern sa faca ORDINE cu acesti TRADATORI! (Valeria Rãdulescu)
– Îndreptate lucrurile si pusi alti primari,iar ceilalti daca mai fac asemenea greseli sa se duca in Ungaria daca nu-s recunosc locul …in România.. (Nicolea Ionescu)
– Legati si trimisi la ei in Ungaria! (Gheorghe Balascau)
– Afara cu primari separatisti care sant platiti de statul ROMAN . Rusine ! (Toma Costea)
– Un Bozgor idiot si ipocrit ,fiind primarul,iar Prefeclul un las ,original cu scuze politice .Bozgorii ,sa-si punâ drapelul secuesc ,în Ungaria pe pâmîntul natal ,nu sâ umble cu smecherii istorice peste ani. (Tavy Motas)
– Niste gunoaie unguri imputiti care nu respecta legile tarii in care traiesc.Ar trebui amendati drastic cu amenda minima de 100000 lei!!! (Catalin Cheovari)
– Pai jegurile astea au facut intentionat aceste gafe clar sunt dusmanii tari,sa se duca dracu in Ungaria si sa-i pupe in cur pe corciturile alea jegoase care viseaza ca vor ajunge sa puna mana pe o bucata de pamant Romanesc.Sa nu uite jegurile de Unguri care doresc acest lucru ca si actualul teritoriu pe care locuiesc ei acum e pamant Romanesc.Ii invit sa mearga dracului in Mongolia daca doresc acesti venetici migratori. (Ion Marin)
Am dat aici numai câteva exemple caracteristice, postarea si toate comentariile se pot vedea aici:
http://www.dantanasa.ro/noaptea-mintii-punct-de-trecere-al-frontierei-cu-ungaria-inaugurat-cu-steagul-secuiesc-si-fara-drapelul-romaniei/#comment-39451

2.2. În sectiunea “Altii despre mine” (http://www.dantanasa.ro/altii-despre-mine/) se gãseste de exemplu aceastã postare:
– unguri sau ugrofinici populatii nordice sunt baza raului ungar nu huni …complexul de a nu apartine niciunei din marile neamuri europene germano saxona sau latina au facut din aceasta natiune o shleahta de sinucigasi politici asta explica toate greselile politice cel mai recent caz pendularea lui viktor orban intre rusi si civilizatie. asa cum a spus Elli Wisel dar in alt context ,,,au ucis .au ucis .au ucis (cristi baia mare)

2.3. La o postare din noiembrie 2016 (http://www.dantanasa.ro/exclusiv-limba-maghiara-limba-oficiala-de-stat-in-sovata/) apare un astfel de comentariu despre maghiari:
– niste prostituati…homosexuali…impostori si tradatori…toti care promoveaza acest fel de abordare trebuie ciuruiti…simplu..in public…nu putem permite o astfel de desfranare politica (Gino Amato)

2.4. La o postare din februarie 2017 (http://www.dantanasa.ro/noaptea-mintii-primarul-din-cluj-napoca-obligat-de-instanta-sa-inscriptioneze-intrarea-in-oras-in-limba-maghiara/), postare care insãsi are o tentã anti-maghiarã, punând sub semnul întrebãrii o hotãrâre judecãtoreascã având bazã legalã clarã, apar astfel de comentarii:
– Cu siguranta chiar nesimtit. Sper sa se termine odata in tara noastra cu pretentiile ungurilor si nici macar sa nu fie bagati in seama. Daca nu le place la noi ii anunt ca granitele sunt inca deschise (Dan Calin)
– Un idiot de judecator.Probabil un ungur . (Mada-Dan Mascagiu)
– Doamneeeee..sa faca tot ce e posibil pt a termiba cu nesimtul acestei etni,obraznice si jignitoare…Doamneee..nu mai suport…ne batjocoresc de atatia ani…arboreaza steagul negru in loc de drapwlul Romaniei..si tot noi sa le facem concesiii…nuuuuuu (Marinescu Daniela).

2.5. Aceste texte sunt afisate pe situl persoanei reclamate de luni sau chiar ani, fãrã ca aceasta sã fi luat vreo mãsurã împotriva lor, respectiv a celor care le posteazã, cu toate cã în mod evident are aceastã posibilitate.

În drept:

3. Asa cum se poate vedea, prin aceste postãri se atribuie un comportament infractional în mod generic “ungurilor” (refuzã respectarea legilor, sunt trãdãtori de tarã, sunt prostituati, ucid, etc.), se îndeamnã la actiuni violente împotriva lor (sã fie dati afarã din tarã, sã fie legati, ciuruiti – adicã împuscati, etc.), respectiv sunt catalogati cu fel si fel de invective (nesimtiti, idioti, gunoaie, etc.).

4. Art. 2 alin 1 al OG nr. 137/2000 prevede: “Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se întelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintã pe bazã de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convigeri, sex, orientare sexualã, vârstã, handicap, boalã cronicã necontagioasã, infectare HIV, apartenentã la o categorie defavorizatã, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlãturarea recunoasterii, folosintei sau exercitãrii, în conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social si cultural sau în orice alt domeniu al vietii publice.”

5. Astfel se poate considera discriminare
– o diferentiere
– bazatã pe un criteriu
– care atinge un drept.

6. În conformitate cu jurisprudenta CEDO în domeniu, diferenta de tratament devine discriminare atunci când se introduc distinctii între situatii analoage si comparabile fãrã ca acestea sã se bazeze pe o justificare rezonabilã si obiectivã. Instanta europeanã a decis în mod constant cã, pentru ca o asemenea încãlcare sã se producã “trebuie stabilit cã persoane plasate în situatii anlaloage sau comparabile, în materie, beneficiazã de un tratement preferential si cã aceastã distinctie nu-si gãseste nici o justificare obiectivã si rezonabilã”. CEDO a apreciat prin jurisprudenta sa, cã statele contractante dispun de o anumitã marjã de apreciere pentru a determina dacã si în ce mãsurã diferentele între situatii analoage sau comparabile sunt de naturã sã justifice distinctiile de tratament aplicate (ex.: Fredin împotriva Suediei, 18 februarie 1991, Hoffman împotriva Austriei, 23 iunie 1993, Spadea si Scalambrino împotriva Italiei, 28 septembrie 1995, Stubbings si altii împotriva Regatului Unit, 22 octombrie 1996).

7. Se poate constata cã persoana reclamatã, prin textele publicate pe pagina sa de internet, creazã imaginea infractorilor, trãdãtorilor, etc. “maghiari” si a victimelor, nedreptãtitilor, etc. “români”. Astfel s-a creat o diferentiere.

8. Fapta de discriminare este determinatã de existenta unui criteriu, iar între acest criteriu si faptele imputate de mine persoanei reclamate trebuie sã existe un raport de cauzalitate.

9. În mod evident, acest criteriu este cel al apartenentei etnice, cu conotatii rasiale (textele vorbesc despre “românii”, în comparatie cu “ungurii”, “maghiarii”, sau “hunii”).

10. O faptã poate fi consideratã discriminatorie dacã atinge un drept, oricare dintre cele garantate de tratatele internationale ratificate de România sau prevãzute de legislatia nationalã.

11. Afirmatiile publicate pe pagina de internet al persoanei reclamate afecteazã dreptul la demnitate, dar si drepturile persoanelor apartinând minoritãtilor nationale (în general, deci si al meu personal) la identitate, garantate inclusiv de art. 1 si 6 al Constitutiei României.

12. În concluzie, fapta de a tine pe pagina de Internet texte care atribuie comportament infractional comunitãtii maghiare, respectiv care pun sub semnu întrebãrii drepturi ale persoanelor apartinând acestei comunitãti garantate de Constitutie reprezintã discriminare conform art. 2 alin. 1 al OG nr. 137/2000, reprezentând o deosebire pe bazã de rasã, nationalitate sau etnie, care are ca efect restângerea, înlãturarea recunoasterii, folosintei si exercitãrii, în conditii de egalitate, a dreptului la demnitate si la identitate.

13. OG nr. 137/2000, la art. 2 alin. 4 prevede: “Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le genereazã, favorizeazã sau defavorizeazã nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoanã, un grup de persoane sau o comunitate fatã de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitãti atrage rãspunderea contraventionalã conform prezentei ordonante, dacã nu intrã sub incidenta legii penale.”
În opinia mea aceste prevederi sunt incidente în acest caz, având în vedere faptul cã acel comportament (atât activ cât si pasiv) de a publica pe pagina de internet aceste texte, prin efectul pe care le genereazã, defavorizeazã nejustificat si supune unui tratament degradant comunitatea cetãtenilor români de etnie maghiarã, deci si pe mine personal.

14. OG nr. 137/2000 la art. 2 alin. 5 prevede: “Constituie hãrtuire si se sanctioneazã contraventional orice comportament pe criteriul de rasã, nationalitate, etnie, limbã, religie, categorie socialã, convingeri, gen, orientare sexaulã, apartenentã la o categorie defavorizatã, vârstã, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv”.

15. Astfel se poate considera hãrtuire
– atingerea dreptului la demnitate
– bazatã pe un criteriu.

16. Acuzatiile conform cãreia “maghiarii” au un comportament deviant, infractional, sfidãtor la adresa statului, etc. atinge dreptul la demnitate al persoanelor apartinând comunitãtii cetãtenilor români de etnie maghiarã. Astfel de generalizãri la adresa unor grupuri etnice produc efecte extrem de nocive în societate: sunt considerati infractori inclusiv persoane ale cãror singurã “vinã” este de a se naste într-o comunitate etnicã. Exemplele de mai sus aratã clar unde duce aceasã mentalitate: la idei rasiste, neonaziste, xenofobe.
Consider important de mentionat, cã în textele de pe pagina de intenet a persoanei reclamate tratamentul diferentiat se bazeazã exclusiv pe criteriul etnic.
În consecintã în cazul de fatã sunt incidente prevederile art. 2 alin. 5 ale OG nr. 137/2000.

17. Art. 15 al OG nr. 137/2000 stabileste: “Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, dacã fapta nu intrã sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandã nationalist-sovinã, de instigare la urã rasialã sau nationalã, ori acel comportament care are ca scop sau vizeazã atingerea demnitãtii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitãti si legat de apartenenta acestora la o anumitã rasã, nationalitate, etnie, religie, categorie socialã sau la o categorie defavorizatã ori de convingerile, sexul sau orientarea sexualã a acestuia”.
Comportamentul fiind manifestat în public (pagina de internet fiind accesibilã tuturor), vizând atingerea demnitãtii (“niste jeguri”, etc.), crearea unei atmosfere de intimidare, ostilã (sã fie legati, ciuruiti, etc.), degradantã, umilitoare, ofensatoare, îndreptat împotriva comunitãti de etnie maghiarã, legat de apartenenta acestora la o anumitã rasã, nationalitate, etnie, sunt incidente si prevederile art. 15 ale OG nr. 137/2000.
De altfel si Decizia 62/18 01 2007 a Curtii Constitutionale promoveazã respectarea dreptului la demnitate.

18. În conformitate cu art. 10 alin. 2 din Conventia europeanã a drepturilor omului si cu jurisprudenta CEDO în domeniu, nu se poate invoca libertatea de exprimare pentru promovarea ideilor rasiste, neonaziste, xenofobe.

19. Mentionez, cã persoana reclamatã nu poate invoca cã este doar detinãtorul paginii de internet pe care au fost publicate textele care stau la baza acestei sesizãri, din cel putin douã motive:

19.1 Dispozitiile art. 12 din Legea 365/2002 (care transpune în legislatia internã Directiva 2000/31/CE) privind derogarea de rãspundere pentru furnizorii de servicii al societãtii informationale presupun îndeplinirea anumitor conditii, asa cum rezultã si din practica CJUE, care prevede, cã limitãrile rãspunderii civile prevãzute la articolele 12-14 din Directiva 2000/31 nu vizeazã situatia unui site al cãrui proprietar are cunostintã despre informatiile care sunt publicate acolo si exercitã controlul asupra acestora. De altfel din considerentul (42) al Directivei 2000/31 rezultã cã derogãrile în materie de rãspundere prevãzute de aceastã directivã nu acoperã decât cazurile în care activitatea furnozorului de servicii prezintã un caracter pur tehnic, automat si pasiv, cea ce presupune cã furnizorul respectiv nu cunoaste si nici nu controleazã informatiile stocate pe site. În acest caz însã se poate constata cã persoana reclamatã este administratorul acestei pagini de internet. Mai mult decât atât, însusi el este cel care îndeamnã cititorii sã introducã comentarii, pe care le si citeste, dovadã fiind faptul, cã în mai multe cazuri adaugã el însusi comentarii la cele introduse de altii.

19.2 Pe de altã parte, raportat la obligatiile ce încumbã administratorului unui site pentru postãrile tertilor este relevantã Hotãrârea pronutatã de CEDO în cazul Delfi contra Estonia, ale cãrei circumstante sunt similare prezentei cauze.
Investitã cu o actiune vizând încãlcarea articolului 10 din Conventie de cãtre o societate sanctionatã de instantele estone pentru comentarii postate de terti anonimi pe pagina de internet a reclamantei, Curtea a retinut ca relevante Hotãrârile pronuntate de CJUE în interpretarea Directivelor 2000/31 si 98/34.
Din perspectiva definitiei “furnizorului de servicii informative”, astfel cum aceasta a fost interpretatã de CJUE în cauzele C-291/13, C-236/08, C238/08 si luând în considerare dreptul intern eston (care preia în aceleasi conditii ca legislatia românã prevederile Directivei 2000/31) Curtea a apreciat cã existã o bazã în dreptul intern pentru a se justifica ingerinta în dreptul petentei la liberã exprimare. (Cu atât mai mult existã acest drept în cazul de fatã, de vreme ce legislatia specialã internã incidentã, respectiv art. 2 alin. 4 din OG 137/2000 prevede expres posiblitatea sanctionãrii comportamentului pasiv al persoanei reclamate.)
În cea ce priveste caracterul justificat al mãsurii, CEDO a analizat urmãtoarele aspecte: cadrul în care au fost fãcute comentariile (sens în care a retinut cã permisiunea acordatã de societate tertilor pentru a posta comentarii pe site depãseste cadrul unui comportament neutru), posibilitatea unei actiuni împotriva autorilor comentariilor ca alternativã la actiunea împotriva administratorului paginii de internet (situatie în care se impune analiza mãsurilor luate de proprietarul site-ului pentru identificarea persoanelor care comenteazã) si consecintele mãsurii luate fatã de administratorul paginii de internet.
Toate acestea transpuse la prezenta cauzã aratã în felul urmãtor:
– persoana reclamatã nu numai cã acordã permisiune altora sã comenteze, dar le si îndeamnã sã facã acest lucru, fãrã sã intervinã în vreun fel când apar comentarii denigratoare, ofensatoare si discriminative, este deci în mod direct rãspunzãtor de faptul cã pe site se regãsesc acele texte de luni de zile;
– persoana reclamatã acceptã pe situl sãu comentarii anonime, cea ce face practic imposibil identificarea persoanelor care comenteazã, iar procedând asa de fapt invitã persoanele care comenteazã la exprimãri de genul celor citate mai sus, pentru cã pot face acest lucru fãrã urmãri pe plan personal;
– sanctionarea corespunzãtoare a persoanei reclamate este în mãsurã sã aibã ca si efect introducerea pe site a unor reguli care permit identificarea celor care comenteazã, iar aceasta poate duce la disparitia de pe site a textelor discriminative, ofensatoare si cu tentã de hãrtuire, pentru cã cei care comenteazã nu vor risca sã fie sanctionati.
Se impune deci sanctionarea persoanei reclamate, cea ce – în lumina hotãrârii pronutatã de CEDO în cazul Delfi contra Estonia – nu constituie o încãlcare a dreptului la liberã exprimare, dar este în mãsurã a curma activitatea contraventionalã care constã în publicarea pe situl persoanei reclamate de texte discriminative, ofensatoare si cu tentã de hãrtuire.

20. Conform art. 26 alin 1. din OG nr. 137/2000, “contraventiile prevãzute la art. 2 alin 5. si 7.; art. 5-8; art. 10; art. 11 alin 1, 3, si 6; art. 12; art. 13 alin 1; art. 14 si 15 se sanctioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacã discriminarea vizeazã o persoanã fizicã, respectiv cu amendã de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacã discriminarea vizeazã un grup de persoane sau o comunitate”.
Solicit ca la adoptarea hotãrârii în acest caz Consiliul Director sã aibã în vedere si urmãtoarele aspecte:
– directivele Uniunii Europene în domeniu (ex. Directiva Consiliului 2000/43/CE, prin art. 15) si jurisprudenta CEDO solicitã statelor membre ale Consiliului Europei aplicarea de sanctiuni efective, proportionale si descurajante;
– discriminarea vizeazã o comunitate;
– discriminarea rasialã, conform jurisprudentei CEDO, este cea mai gravã formã de discriminare, care atinge inclusiv deptul la tratement uman (cauza Moldovan si altii, nr. 2);
– textele au fost publicate într-un numãr foarte mare si pe parcursul mai multor ani, deci faptele au fost comise în formã repetatã si continuã;
– conform Art. 2 alin. 6. din OG 137/2000, “Orice deosebire, excludere, restrictie sau preferintã bazatã pe douã sau mai multe criterii prevãzute la alin. (1) constituie circumstantã agravantã la stabilirea rãspunderii contraventionale”.

Pe baza celor de mai sus solicit:
– sã constatati cã Dan Tãnasã, cu datele de identificare mentionate mai sus, se face vinovat de discriminare si hãrtuire pe bazã de apartenentã la o comunitate etnicã, si sã luati urmãtoarele mãsuri legale:
– sã-l sanctionati pentru aceste fapte;
– sã-l obligati la publicarea în mass media a Hotãrârii pe care o veti adopta.

Anexez capturi ecran cu comentariile pe care le-am prezentat ca si exemple mai sus.

Gheorgheni, la 04 04 2017

Árus Zsolt István”

 

loading...

Comentarii

Comentarii

One comment

  1. dan tanasa jurnalist???…..hahahahaha….UN ULTRANATIONALIST SOVIN cine traieste din nazism !!! E asa de prost ca nu a gasit nimic de munca. Dar acum va gasi nasul … Punem punct acestei mizerii continuata cu nesimtire de acest fascist.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *