Tot ce trebuie sa stii despre referendumul anuntat de Presedintele Iohannis

Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a anunțat luni, 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislației în materie penală. Tipul de referendum anunțat de Președinte este unul organizat pentru probleme de interes național, în baza articolului 90 din Constituția României. Rezultatul referendumului declanșat de către Președinte, pentru a consulta populația cu privire la o problemă de interes național, este consultativ.

Referendumul național este definit în articolul 1 din Legea referendumului (Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare) ca fiind forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român, cu privire la revizuirea Constituției, demiterea Președintelui României sau cu privire la probleme de interes național, informeaza Agerpres.

loading...

In acord cu prevederile Constituției României și Legii referendumului, Președintele României poate cere organizarea unui referendum național cu privire la probleme de interes național, dar numai dupa consultarea Parlamentului (art. 90 din Constituție).

Potrivit documentarii realizate de agentia nationala de presa, problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către Președintele României, prin decret (art. 11, alineat 2 din Legea referendumului nr. 3/2000 cu modificările și completările ulterioare).

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui. Dacă Parlamentul nu transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, Președintele emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen. Procedura constituțională de consultare a Parlamentului se consideră astfel îndeplinită.

Potrivit art. 5 din Legea 3/2000 cu modificările și completările ulterioare, referendumul este valabil dacă la consultare participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat, dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși în listele electorale permanente. Până în anul 2013, cvorumul de prezență pentru referendumurile convocate de președinte pe teme de interes național trebuia să fie de cel puțin 50%+1 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Cvorumul de 30 la sută a fost instituit prin modificarea Legii referendumului în 2013, urmând ca noile prevederi să se aplice începând cu 16 decembrie 2014, arata sursa citata.

Potrivit legislației în vigoare, referendumuri naționale în România se mai organizează în alte două cazuri, cu exceptia celor care vizeaza probleme de inters national: demiterea Președintelui României (art. 95 din Constituție) și aprobarea revizuirii Constituției (art. 151 alin. (3) din Constituție).

Rezultatele referendumurilor organizate pentru demiterea Președintelui și a revizuirii Constituției sunt obligatorii. Referendumul declanșat de către Președinte, pentru a consulta populația cu privire la o problemă de interes național, este consultativ.

loading...

Comentarii

Comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *