Cum a salvat Senatul firmele SRI: Povestea legii care i-ar fi desfiintat pe Ghita si altii ca el

Despre Sebastian Ghita s-a scris mult si s-a speculat intens, inca de pe vremea in care tanarul patron al echipei de baschet Asesoft Ploiesti era purtat pe brate de sportivii campioni in FIBA Europe Cup, in 2005. Insa, Ghita nu a ramas in istorie doar ca binefacatorul unui club sportiv provincial, ci si ca beneficiarul unor importante contracte de IT cu institutiile statului roman. Iar in 2012, cand a devenit parlamentar PSD – dupa nopti de negocieri cu Roberta Anastase, care, din ratiuni ce inca nu ne-au fost dezvaluite, trebuia salvata politic –, Sebastian Ghita era deja un personaj controversat.  In 2013, in plin proiect USL, Sorin Rosca Stanescu a spus public ceea ce orice observator al carierei domnului Ghita intuia: „Sebastian Ghita este ofiter acoperit”. Iar daca Ghita era un ofiter sub acoperire, trimis de servicii cu misiune in Parlament, atunci si companiile pe care acesta le-a fondat erau doar interfete ale unor institutii de forta. Astazi, toate televiziunile de stiri trateaza „casetele Ghita” drept dezvaluiri fara precedent despre triunghiul politica-afaceri-servicii. Dar, oricat de suprinzator ar parea, triunghiul e unul consfintit prin lege si protejat de parlamentari. Iar atunci cand zece senatori au incercat sa desfiinteze firmele si ong-urile serviciilor, Parlamentul, prin comisiile sale de specialitate, s-a opus.

Legea de functionare a Serviciului Roman de Informatii, legea 14/1992, permite institutiei sa desfasoare activitati comerciale. Aflam din art. 43 al legii citate ca „sub controlul Parlamentului, in raport cu nevoile proprii si cu respectarea stricta a prevederilor legale, in cadrul Serviciului Roman de Informatii pot functiona: o regie autonoma, societati comerciale de productie, institutii sanitare, precum si asociatii cu caracter cultural – sportiv”. Retinem, deci, ca SRI poate detine – infiinta si exploata – societati comerciale si asociatii sportive, sub controlul Parlamentului. E greu de ignorat coincidenta cu palmaresul domnului Ghita, fost membru al comisiei de control parlamentar asupra SRI, proprietar de echipe de baschet si societati comerciale.

loading...

In 2013, activitatile comerciale ale Serviciului Roman de Informatii se puteau incheia legal, prin lege. Insa, o lege trebuie votata de Parlament, iar parlamentarii legislativului 2012-2016 au aparat, prin comisiile de specialitate, firmele si fundatiile SRI, respingand propunerea legislativa de desfiintare a societatilor sub acoperire.

Pl nr. L187/2013, adica Propunerea legislativa privind desfiintarea societatilor comerciale, ONG-urilor si fundatiilor sub acoperire, a fost initiata de senatorul Sorin Rosca Stanescu si alti noua senatori liberali si prevedea la art. 1 dizolvarea „societatilor comerciale, ONG-urilor si fundatiilor sub acoperire, apartinand serviciilor secrete, in tot sau in parte sau prin interpusi”.

Domnul Ghita, considerat un „interpus” al SRI, in sensul prevazut de respectiva propunere legislativa, ar fi fost desfiintat ca om de afaceri si, pe cale de consecinta, ca om politic. Sau, dimpotriva, daca domnul Ghita ar fi fost un om de afaceri legitim, fara nicio relatie de subordonare fata de SRI, legea nu ar fi avut niciun efect impotriva sa. Oricum ar fi fost, daca Parlamentul ar fi binevoit sa adopte respectivul act normativ, am fi stiut cu precizie cine este domnul Ghita si, poate chiar mai important, cine face afaceri in Romania si cine e in misiune operativa comerciala.

Trei comisii senatoriale s-au opus desfiintarii firmelor si fundatiilor detinute de servicii.

Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala condusa de Corneliu Dobritoiu (PNL) a avizat negativ propunerea celor 10 senatori liberali pentru ca nu ar fi indeplinit „cerintele de fond si de forma prevazute de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa”.

Comisia economica, industrii si servicii prezidatata de Lucian Iliescu (PNL, trecut ulterior la PSD; unul dintre initiatorii propunerii) a decis ca aceeasi propunere legislativa sa primeasca aviz negativ, fara nicio explicatie.

Insa, propunerea celor 10 a fost cu adevarat demontata de raportul Comisiei juridice,         de numiri, disciplina, imunitati si validari al carei presedinte, culmea, era tot un liberal, fostul ministru al Justitiei, senatorul Tudor Chiuariu.

Comisia juridica a facut un scut, nu in jurul „coruptilor”, cum ne-am obisnuit sa spunem, ci in favoarea societatilor detinute de SRI, aratand ca „propunerea legislativa nu are un titlu al sau”, „foloseste abrevieri care nu sunt explicate”, „solutiile propruse prin proiect sunt contrare” si „nu se fac raportari la legislatia in vigoare”. Comisia nu a amendat sau corectat legea, asa cum se intampla de obicei, atunci cand criticile sunt legate de forma documentului, ci a intocmit un raport de respingere.

Pe 10 septembrie 2013, propunerea de desfiintare a societatilor detinute de SRI a fost respinsa de plneul Senatului, iar doi ani mai tarziu, pe 22 martie 2015, deputatii au votat impotriva. Firmele si ONG-urile SRI functioneaza in continuare, validate de Parlament.

loading...

Comentarii

Comentarii

One comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *